Stiti, in momentul de fata sunt irascibila,suparata,somnoroasa si stresata. Cam multe nu? Dar le am pe toate.
Articolul asta este despre oameni.Despre cei din jurul meu,despre mine sau despre tipul de care vreau sa fiu.
Sunt putin confuza(asta adaugand la lista de emotii cu care am inceput) dar reusesc s-o stapanesc incat sa nu cedez tentatiei de-a investiga lucrurile.
E duminica si asta nu e chiar ziua mea ideala.
Am reusit in mare parte sa scap de un trecut greu,de o perioada destul de frumoasa din viata mea. Va intrebati de ce am vrut sa scap daca a fost frumos? Pentru ca ce e frumos si nu mai e, iar tu ai ramas doar cu o amintire rece si cu nici cea mai mica legatura macar pentru o reluare , e mai bine sa nu incerci sa repari.Ca dintr-un gand bun sa strici tot si poate sa pierzi si frumusetea trecutului. Este o rana care aproape s-a vindecat complet. Insa ma bucur ca am trecut prin asta,ca am ajuns aici si ca viitorul o sa fie lipsit de momente asemanatoare. De tot ce-mi pare rau este ca am pierdut si prieteni care se promiteau a fi unici. Dar nimeni nu e de neinlocuit!
Am clipe cand trecutul ma trage de mana si ma santajeaza emotional,trezeste impulsurile mele curajoase si mai da un gol in poarta esecului.
Dar toamna asta se promite a fi de neuitat. Toamna asta ma face majora iar fiecare zi care trece si se apropie,ma mai urca o treapta spre succes. Sunt fata mare,ce naiba! 🙂
sursa foto : weheartit.
Cătălina Alexe.blog 